joi, 10 decembrie 2009

Ma gandeam ca odata sa scriu o zi din viata mea.... In cele din urma, cred ca am renuntat la acest gand, si azi (mai exact acuma cateva minute) m-am hotarat, ca daca tot nu descriu o zi asa cum e ea, macar sa scriu cateva ganduri, versete si vorbe care ma "bantuie". Veti observa ce frumoasa e aceasta "bantuire" :D.
Asa dar, am sa incep...si sper ca ceea ce veti citi sa va incurajeze sau macar sa va placa.
Prima "vorba" : Cand vei considera ca ai prea putina putere pentru ceea ce iti sta inainte, aminteste-ti ca un profesionist a construit Titanicul si un neprofesionist Arca lui Noe. In concluzie...cu Dumnezeu totul e posibil.

Este de preferat o decizie buna luata la momentul potrivit, decat o decizie foarte buna luata cu intarziere care nu-si mai poate face efectul. .....este o definitie invatata in primul an de facultate de la colega de camera :d.

Sunt speriata de atata fericire.

Nu am infurii niciodata, mi se intampla doar sa ma simt jignita. Si daca tot aveam de gand sa scriu o zi din viata mea si nu o fac, macar sa va povestesc un episod din viata, episod legat de aceasta vorba. (Este foarte important sa precizez de la inceput doua lucruri: cand s-a petrecut aceasta intamplare stateam pe str. Dunarii si trebuia sa ajung la facultate pe str. Mihail Kogalniceanul, asta pentru cunoscatorii Clujului; pentru necunoscatori simplific povestea si va zic doar ca trebuia sa schimb 2 autobuze ca sa ajung la faculatate). Astea fiind spuse sa incep. Era marti si aveam cursuri de la 8 la 20 cu o pauza de 2 ore. Ziua se sfarsise, eram obosit
a si era frig afara, iar eu nu vroiam decat sa ajung repede acasa. Iau primul autobuz de pe "Memo" si cobor la "Regionala..." ca sa schimb autobuzul. Stau si astept sa vina un nenorocit de 47 (nr autobuzului care merge pe str Dunarii) si stau....Ma uit la ceas, inghet si stau. Pe langa mine trec autobuze din plin, oamenii se urca si coboara, numai eu si inca cativa care asteptau acelasi autobuz STATEAM. Incep sa ma plimb prin statie ca sa ma mai incalzesc. Vine momentul in care nu mai pot si incep sa ma enervez, lucru care nu imi sta in fire. In acele momente imi aduc aminte de vorba mai sus scrisa... si incep sa o tot repet. Imi frec mainile ca sa le incalzesc si repet "Nu ma infuriu.........." In acele momente mi-am dat seama ca nu are rost sa ma enervez, am realizat ca, cu adevarat ma simteam jignita ca cei de la RATUC au facut un program asa de nasol pentru singurul autobuz care ajungea in zona dorita de mine. In cele din urma, dupa ce am rabdat de frig indeajuns, a aparut si mult doritul autobuz. M-am urcat si dupa cateva minute de mers am ajuns ACASA. ......(povestea a continuat...adica, odata ajunsa acasa colega de camera a trebuit sa imi asculte toate vorbele si sa dea semne ca intelege de ce eram suparata. Si ca o ironie, si in casa era frig).

"Dum spiro, spero" (proverb latin).

Cand pierzi, nu pierde si lectia.

Acuma urmeaza ceea ce e cel mai frumos si mai plin de viata si adevar. Versetele urmatoare sunt cateva din versetele mele preferate.

"... ce a spus, oare nu va face? Ce a fagaduit, oare nu va implinii?" Numeri 23:19b
"STIU ca Tu poti totul, si ca nimic nu poate sta impotriva gandurilor Tale" Iov 42:2
"...cine poate sta impotriva voiei Lui?" Romani 9:19
"...Oare n-ai TU in mana taria si puterea, asa ca nimeni nu Ti se poate impotrivi?" 2 Cronici 20:6b
"...Iata ca te voi face sanatos. ... Si Ezechia s-a vindecat" 2Imparati 20:5b;7b
"... cine poate sa-I zideasca o casa, cand cerurile si cerurile cerurilor nu-L pot cuprinde?" 2 Cronici 2:3
La sfarsit, vreau sa va scriu o vorba care e si pe penarul meu :D Zambeste! Iti sta mai bine asa. (Always laugh when you can. It is cheap medicine. ....varianta in limba engleza sugerata de Badea Oana )





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu