duminică, 15 martie 2015

Revenire

Cine nu stie versurile piesei "Primavara incepe cu tine" de la Holograf? Acolo este un vers care spune cam asa "prima dragoste nu se uita niciodat' " lucru care este adevarat.

Prima mea dragoste a fost... scrisul. Scrisul in jurnale personale pe care si acum le mai am, scrisul in spatiul virtual, scrisul in carnetele pe care daca le deschid abia se mai intelege mesajul din cauza deteriorarii cernelii in timp.

Saptamana trecuta (12 martie) fosta mea colega de camera din studentie a publicat pe Facebook una dintre publicatiile mele de pe blog. A fost scanteia care a reaprins dorul de a petrece putin timp aici si de a impartasi din nou cu voi unele "franturi din viata mea". Dar scanteia a luat foc in aceasta seara, cand stand de vorba cu o verisoara de a sotului meu, aceasta m-a incurajat sa scriu din nou. Asa ca uita-ma din nou aici.

Anul trecut a fost unul cu muuulte evenimente petrecute in viata mea. Dar cele mai importante sunt cateva pe care am sa vi le spun pe scurt.

Desi cu greu, m-am despartit de copiii de la gradinita, si mi-am schimbat locul de munca. Imi e dor de acele minuni in miniatura, dar ma bucur de ei cand ne mai vedem prin oras.

Din decembrie 2014 am ramas fara cel care m-a invatat sa fiu om. Dansul m-a invatat ca la noi in familie cuvantul e la "rang de virtute" si ca odata dat acest cuvant trebuie sa il tin. Tata...m-a invatat multe lucruri bune mai mult din exemplul personal decat prin lectii teoretice.

Relatia mea, cu cel care in utima postare (28 septembrie 2013) apare ca fiind prietenul meu, s-a concretizat asa incat acum este sotul meu, prin urmare si numele meu de familie s-a schimbat.

O alta schimbare este si aceea ca acum cateva zile am condus din nou pe un alt om drag mie pe ultimul drum, si acesta a fost bunicul meu.

Au fost multe momente dificile prin care am trecut, dar in acele momente m-a ajutat mult o cantare care spune asa "Taria mea, taria mea esti Tu o scump Parinte/ prin incercarea cea mai grea/ Tu-mi dai puteri nespuse etc". Am simtit in momentele grele ale vietii ca Domnul imi da putere si pot merge inainte.

Si ca sa incheiem frumos, cu zambetul pe buze, va pun o poza mai jos si sper sa va bucurati de bucuria mea.

Si noutatile continua...voi impartasi cu voi lucrurile care se vor mai intampla in viata mea.


Un comentariu: